Conform raportului Consiliului Fiscal pe anul 2022, anul 2022 a fost dominat de o înlănțuire de evenimente cu impact economic ridicat. Creșterea fără precedent a ratei inflației la nivel global, amploarea tensiunilor geopolitice, dominate de declanșarea războiului din Ucraina, criza energetică și politica zero Covid-19 a Chinei au condus la amplificarea sentimentului de incertitudine în majoritatea economiilor. În contextul unor rate ale inflației peste țintele băncilor centrale și mult peste așteptări, autoritățile monetare au început un ciclu de înăsprire a dobânzilor de referință, încheind perioada condițiilor monetare acomodative, caracterizate de rate ale dobânzii apropiate de zero sau chiar negative și de programe de achiziții de active ale băncilor centrale. În aceste condiții, dinamica activității economice globale a fost modestă în 2022, cu o decelerare mai pronunțată în al doilea semestru, majoritatea economiilor dezvoltate înregistrând creșteri de dimensiuni reduse.
România (4,7%) ocupă poziția 11 în rândul celor 27 de state ale UE în ceea ce privește creșterea economică în anul 2022
În România, în ciuda condițiilor externe nefavorabile, creșterea economică reală din anul 2022 a fost de 4,7%2. Cu toate că activitatea economică a decelerat în comparație cu 2021, când PIB s-a majorat cu 5,8%, creșterea înregistrată a fost peste așteptări. În linie cu evoluțiile din anii precedenți, pe latura cererii, activitatea economică a fost susținută semnificativ de consumul gospodăriilor, temperat însă de ritmul anual negativ de creștere a salariului real. De asemenea, cheltuielile cu investițiile, realizate de sectorul privat și de cel public, au avut o dinamică ascendentă, contribuția procentuală a formării brute de capital fix la creșterea economică fiind semnificativ mai mare decât în 2021. Dinamica pozitivă a consumului gospodăriilor și investițiilor a fost parțial atenuată de contribuția negativă a exportului net și variației stocurilor. Pe latura ofertei, valoarea adăugată din sectorul de informații și comunicații și din comerțul cu amănuntul și ridicata au avut cele mai ridicate contribuții la creșterea PIB real, de peste 1 pp, în timp ce sectorul reprezentat de agricultură, silvicultură și pescuit, dar și industria au contribuit negativ la creșterea PIB.
La nivelul UE, Irlanda (9,4%), Malta (7,1%) și Portugalia (6,7%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale creșterii economice, Germania (1,8%), Slovacia (1,7%), Finlanda (1,6%) și Luxemburg (1,5%) au avut o dinamică redusă a PIB real, în timp ce Estonia a avut o creștere economică negativă (-1,3%). România (4,7%) ocupă, conform criteriului creșterii reale din 2022, poziția 11 în rândul celor 27 de state ale UE, media creșterii PIB în blocul comunitar fiind de circa 3,7%, similar cu cea din Zona Euro3.
Pe latura cererii , consumul gospodăriilor populației a avut cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a activității economice (+3,6 pp), alături de formarea brută de capital fix (+1,9 pp) și de consumul guvernamental (+0,5 pp). De subliniat faptul că, în comparație cu 2021, contribuția consumului gospodăriilor populației la creșterea PIB s-a diminuat cu 1,3 pp. Această evoluție a fost determinată de ritmul anual negativ de creștere a salariului real, mai accentuat în a doua parte a anului, precum și de dobânzile în creștere, care au temperat ritmul de creștere al creditului neguvernamental. Temperarea consumului gospodăriilor a fost compensată de dinamica formării brute de capital fix, a cărei contribuție la creșterea PIB s-a majorat de la 0,4 pp, în 2021, la 1,9 pp, în 2022. Creșterea investițiilor publice a fost susținută de accelerarea investițiilor finanțate atât din fonduri naționale, cât și din fonduri externe nerambursabile. În perioada octombrie – decembrie 2022, investițiile finanțate din fonduri naționale și din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 119% și, respectiv, 64%, față de ianuarie – septembrie 2022. Comparativ cu anul 2021, investițiile finanțate din fonduri naționale au crescut cu 15%, iar cele din fonduri externe nerambursabile, cu 30%. Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție negativă la creșterea economică (-0,6 pp). În linie cu tiparul din ultimii ani, exportul net de bunuri și servicii (-0,7 pp) și-a menținut contribuția negativă la creșterea economică.
Pe partea de ofertă, sectoarele economiei naționale au avut contribuții mixte. Astfel, pe de o parte, următoarele sectoare economice au susținut creșterea PIB:
- comerțul cu amănuntul și ridicata (+1,2 pp), cu o pondere în formare de circa 18,7%, pe fondul creșterii vânzărilor;
- sectorul informații și comunicații (+1,3 pp), cu o pondere în formare de circa 6,6%, în condițiile creșterii cu 20% a valorii adăugate create de acest sector, creștere susținută de accentuarea procesului de digitalizare;
- sectorul construcțiilor (+0,7 pp), cu o pondere în formare de circa 6,3%, pe fondul creșterii mai accentuate a segmentului de construcții inginerești;
- tranzacțiile imobiliare (+0,7 pp), cu o contribuție la partea de formare a PIB de circa 7,4%;
- activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport au contribuit cu 0,9 pp la dinamica pozitivă a PIB, cu o pondere pentru anul 2022 de circa 7,1%;
- activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au contribuit cu 0,2 pp la creșterea PIB, cu o pondere în partea de formare a acestuia de circa 2,6%
- impozitele nete pe produs au avut și ele o contribuție pozitivă, de aproximativ 0,5 pp, reprezentând, în ansamblul PIB, circa 9,0%;
Sursa: Consiliul Fiscal
